Operatia cezariana sau operatia C, reprezinta nasterea chirurgicala a unui copil printr-o incizie la nivelul abdomenului si uterului mamei. Incizia poate fi facuta la nivelul abdomenului inferior, deasupra zonei pubiane (transvers) sau, in anumite situatii, sub forma unei linii ce uneste ombilicul cu zona pubiana (verticala).
In majoritatea cazurilor femeia ce naste prin cezariana poate ramane constienta pe parcursul nasterii si poate fi cu noul nascut imediat dupa operatie.
Cezariana neplanificata - Pana la 30% din cezariene sunt practicate dupa un travaliu dificil si greoi (distocie). Multe cezariene sunt practicate in urgenta atunci cand fatul sau mama prezinta semne de suferinta sau cand apar complicatii, ca cele ale cordonului ombilical sau ale placentei, placenta abruptio de exemplu (separarea prematura a placentei de peretele uterin).
Cezariana planificata - Cand exista probleme cunoscute ale sarcinii sau factori de risc ce fac nasterea naturala nesigura, operatia cezariana este planificata din timp. Exemple pentru astfel de probleme cunoscute din timp sunt fatul in pozitie pelvina, placenta blocheaza cervixul (placenta previa), o boala cronica a mamei (preeclampsia) si, in unele cazuri, factori legati de o nastere cezariana anterioara.
Aproximativ o treime din nasterile cezariene sunt planificate din timp pentru femei care au mai suferit in antecedente o operatie cezariana. Din punct de vedere medical, motivele pentru a efectua o noua operatie cezariana sunt urmatoarele:
- probleme ce au condus la un travaliu dificil sau o nastere cezariana anterioara, ca un pelvis ingust sau un fat mare (disproportie cefalopelvina)
- factori ce cresc riscul rupturii unei cicatrici uterine in timpul travaliului, ca o cicatrice verticala, trei sau mai multe cicatrici post operatie cezariana, tripleti sau mai multi, sau un fat foarte mare de la 4,1 kg pana la 4,5 kg
- lipsa accesului la supraveghere medicala de catre un medic cu experienta in operatiile cezariene facute in urgenta sau lipsa facilitatilor de a se practica operatia cezariana in urgenta
In unele cazuri, o femeie ce a suferit o operatie cezariana poate naste pe cale naturala. Aceasta este numita "Nasterea vaginala dupa o operatie cezariana".
Majoritatea operatiilor cezariene sunt practicate cu anestezie epidurala sau spinala folosite pentru anestezierea senzatiilor in zona abdominala. Numai in situatii de urgenta se va folosi anestezia generala ce face ca pacienta sa devina inconstienta in timpul nasterii cezariene.
Este posibil ca spitalul sa trimita pacientelor instructiuni de pregatire preoperatorie sau ca una din asistente sa le furnizeze instructiuni in vederea pregatirii pentru operatie.
In vederea pregatirii pre-operatorii, pacientele vor avea bratele legate de masa de operatie pentru propria lor siguranta, iar un camp operator va fi asezat de-a lungul toracelui acestora. Un tub subtire intravenos va fi introdus la nivelul antebratului sau a mainii pacientei; prin acesta este posibil sa se introduca un sedativ care va ajuta femeia sa se relaxeze. O sonda vezicala este introdusa in uretra pentru a ajuta pacienta sa urineze in timpul si dupa interventia chirurgicala. Zona pubiana va fi rasa, iar zonele pubiana si abdominala vor fi spalate cu un sapun antibacterian. Zona de incizie poate fi acoperita cu o folie de plastic adeziva sau cu un camp operator in vederea protejarii acestei arii.
Inainte, in timpul si dupa operatia cezariana pacientei ii vor fi monitorizate strict tensiunea arteriala, ritmul si frecventa cardiaca precum si saturatia oxigenului in sange. De asemenea, este posibil ca pacienta sa primeasca antibiotice pentru a preveni infectiile ce pot apare dupa nastere.
Tehnica operatiei cezariene si nasterea
Imediat ce anestezia si-a facut efectul, doctorul incepe sa faca incizia in abdomenul inferior si uter. Pacienta poate sa simta o senzatie de presiune sau de tractiune in momentul in care copilul se naste. Dupa nasterea copilului prin incizia facuta anterior, medicul indeparteaza placenta si inchide plaga.
Imediat dupa operatie, pacienta este dusa in reanimare unde asistentele o pot supraveghea si trata. De obicei perioada de sedere in reanimare este intre 1 si 4 ore, dupa care aceasta este mutata in salon.
Daca medicul a indicat un tratament anume asistentele il vor explica pacientei si o vor ajuta in recuperare.
